A2.3 – Cercetări privind conceperea unui sistem pilot de bune practici pentru ameliorarea genetica în rasă curată
(completează activitatea A2.2 și reprezintă un instrument pentru fermierii care își doresc să urmeze bune practici în creșterea animalelor)
Livrabil: Ghid de bune practici în ameliorarea animalelor
Elaboratori:
CT 1. Dr. Socol Claudia Terezia;
CT 2. Dr. Mărgăoan Rodica;
CT 3. Dr. Vlaic Bogdan Alin.
Ameliorarea genetică a animalelor de fermă reprezintă procesul de modificare dirijată a producțiilor, a caracterelor ereditare și a genofondului populațiilor în direcția dorită de om.
- Stabilirea direcţiilor şi a obiectivelor de ameliorare
- Stabilirea sistemului de ameliorare (în rasă curată sau prin încrucișare)
III. Stabilirea programului tehnic
Caracterizarea rasei Bălţată Românească de tip Simmental:
- s-a format în urma încrucişărilor de absorbţie între tauri din rasa Simmental şi vaci din rasa Sură de stepă din Transilvania şi Bucovina;
- omologată în anul 1959;
- reprezintă 36% din efectivul total de taurine al țării;
- se caracterizează printr-un pronunţat polimorfism determinat de condiţiile concrete de creştere precum şi de metodologia de ameliorare utilizată;
- are aptitudini productive mixte, de lapte-carne;
- în medie, producţia este de 5000 -5700 kg lapte/lactaţie, cu un conţinut în grăsime de 3.8-3.9%
Caracterizarea rasei Bruna de Maramureș:
- s-a format ca rezultat al încrucişărilor de absorbţie dintre vacile de rasele Mocăniţa şi Sură de stepă cu tauri de tip Schwyz (Montafon, Algau, Inntal) importaţi în zona Maramureşului începând cu anul 1881 din unele ţări europene (Ungaria, Austria, Germania) şi, ulterior, din Elveţia (rasa Schwyz);
- reprezintă cca. 33% din efectivul de taurine al ţării noastre;
- este o rasă cu aptitudini productive mixte, de lapte-carne;
- se obţin 3000-3500 kg lapte/lactaţie, cu un conţinut mediu în grăsime de 3,8%;
Caracterizarea rasei Bruna de Maramureș:
- are originea în bivolul sălbatic indian (Bubalus arni), respectiv în cel domestic – bivolul comun (Bubalus microceros);
- producţia de lapte prezintă o medie de 1100 kg, cu o durată a lactaţiei de 8-9 luni;
- în condiţii de exploatare necorespunzătoare, durata lactaţiei este de 5-7 luni şi cantitatea de lapte de 500-600 kg;
- laptele de bivoliţă este bogat în substanţă uscată (17.0-18.5%), grăsime (7.2-9.9%), cu o medie de 7.5%, proteine (3.8-4.5%), lactoza 4.1% şi săruri minerale (0.7%);
- prezintă însuşiri favorabile in direcția producției de lapte şi de carne.
Caracterizarea rasei Țurcană:
- această specie se va impune, cu precădere în zonele montane şi submontane, valorificând astfel marile suprafeţe de păşuni şi pajişti;
- este cunoscută şi sub alte denumiri, cum ar fi: oaia bârsană – după denumirea ţinutului Bârsei; în literatura rusă este numită ţuşca sau oaia valahă, iar în unele sate din Transilvania i se mai spune şi Raţca;
- țurcana continuă să fie şi în prezent rasa care deţine cea mai ridicată proporţie – circa 70 % din efectivul total al şeptelului naţional;
- direcţia de exploatare este lapte-carne şi lână;
- producţia de lapte este în medie, de 100-140 litri pe lactaţie, cu plus-variante de 150- 160 litri, până la 200-220 litri la unele plus variante de Brează de Petroşani, rasa Ţurcană fiind cea mai bună producătoare de lapte dintre rasele noastre locale;
- conţinutul în grăsime este de 6,8-8,6 %. iar cel de proteină în jur de 6 laptele fiind pretabil pentru obţinerea de telemea, caş proaspăt de stână, brânză de burduf şi alte produse tradiţionale;
Caracterizarea rasei Carpatină:
- rasa Carpatină este răspândită în cea mai mare parte în zonele subcolinare si de câmpie şi reprezintă aproximativ 85-90% din efectivul total de caprine crescut în ţară;
- producţia medie de lapte este de 200-300 kg cu maxima de 500 kg într-o perioadă de circa 6- 7 luni de lactaţie, iar prolificitatea este de 130-140%;
- producția de lapte oscilează între 200 și 300 kg, existând și plus variante la care cantitatea de lapte depășește 400 kg iar durata lactaţie este cuprinsă între160 -210 zile;
- producția de carne la capre este de minim 35-38 kg pentru clasa a II-a şi 42-45 kg pentru clasa I-a iar în cazul masculilor 70 kg pentru clasa II-a şi 100 kg pentru clasa I –a Record
Pentru detalii se poate accesa studiul utilizând următorul link: https://2014-2020.poartatransilvaniei.ro/wp-content/uploads/2023/04/Anexa-2-la-RE-nr.-3_31.08.2022-Ghid-de-bune-practici-%C3%AEn-ameliorarea-animalelor.pdf