Teritoriul GAL Poarta Transilvaniei este unul continuu, constituit din 13 unități administrativ teritoriale, din 3 județe (Bihor, Cluj, Sălaj). Analiza teritoriului relevă o abordare omogenă în raport cu nevoile identificate la nivelul sub-regional al teritoriului GAL POARTA TRANSILVANIEI, ceea ce constituie un element de valoare adăugată pe care o aduce implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală.
Caracteristici geografice:
Din punct de vedere geografic, teritoriul este unul coerent și omogen, fără a exista o discontinuitate a teritoriului. Relieful este unul predominant de munte, cu altitudini mai mari în partea sudică. În partea nordică, relieful predominant este de dealuri, munţi şi piemonturi joase, în partea centrală a zonei predomină relieful deluros, cu altitudini între 600 m şi 900 m iar în partea sudică a teritoriului predomină nivelul montan, situat la altitudini de 600 m – 1600 m. Conform PNDR 2014-2020, 6 comune (Borod, Bratca, Bulz, Ciucea, Negreni și Poieni) fac parte din zona montană defavorizată iar pentru alte 5 comune (Almașu, Cizer, Fildu de Jos, Plopiș și Sâg) se aplică art. 16, alin (1) din Legea muntelui nr. 197/2018, conform Ordinului MADR nr. 97/2019 privind aprobarea criteriilor de încadrare şi a listei localităţilor din zona montană. Așadar, cu excepția comunelor Bănișor și Horoatu Crasnei, toate comunele fac parte din Zona Montană. Teritoriul dispune de o rețea hidrografică bogată. În sudul teritoriului găsim o bogată rețea de ape subterane, peșteri și chei impresionante. Teritoriul este alcătuit din trei tipuri de relief: dealuri, munţi şi piemonturi joase, cu un nivel de diversitate pedoclimatică şi geografică ridicat.
Caracteristici de mediu și climă:
Teritoriul microregiunii se caracterizează prin resurse naturale aflate într-o stare de conservare în general bună, printr-un nivel ridicat de biodiversitate, asociat unei diversități de habitate şi ecosisteme, de păduri şi de peisaje agricole valoroase.
La nivelul teritoriului GAL POARTA TRANSILVANIEI, suprafața de 25,08% o reprezintă ariile naturale protejate, cum ar fi:Defileul Crişului Repede-Valea Iadului(SPA), Munţii Apuseni-Vlădeasa(SPA), Defileul Crişului Repede-Pădurea Craiului(SCI), Muntele Şes(SCI), Tusa Barcău(SCI), Peștera Valea Leșului, Valea Iadei cu Syringa josichaea, Calcarele cu hippuriti din Valea Crișului, Locul fosilifer de la Cornițel, Rezervaţia peisagistică TUSA-BARCĂU, Mlaștina de la Iaz, ș.a..
Clima teritoriului este continentală, moderată, specifică nordului și nord-vestului țării, cu mici influențe în funcție de relieful predominant în comunele aparținătoare. Temperatura medie anuală iarna este cuprinsă între -2°Celsius și 5°Celsius, iar vara cuprinsă între 9°Celsius și 10°Celsius.
Circulația maselor de aer, dar și relieful, prin altitudinea lui, creează diferențieri climatice, între vestul și estul teritoriului. Specifice sunt vânturile de vest.
Particularități în domeniul infrastructurii de bază, în domeniul educațional și social, patrimoniul arhitectural și cultural:
Infrastructura rutieră este una bine dezvoltată dar lipsește gazul metan și, în unele comune, apa și canalizarea.
În termeni de conectivitate, toate comunele sunt străbătute de drumuri județene. Dintr-un total de 13 comune, doar 6 nu sunt străbătute de un drum național (Bănișor, Cizer, Horoatu Crasnei, Plopiș, Sâg, Bulz). Tot 6 comune dintr-un total de 13 au acces la cale ferată (Almașu, Bratca, Bulz, Ciucea, Negreni, Poieni). Putem conchide că cele mai conectate comune sunt cele care sunt străbătute atât de un drum național, cât și de unul județean, dar și de cale ferată, acestea fiind: Almașu, Ciucea, Negreni, Poieni.
În ceea ce privește serviciile de sănătate și sociale, se relevă, în urma analizei, insuficiența acestora (există 4 centre multifuncționale pentru copii și tineret, 1 centru de zi pentru persoane vârstnice, 3 centre rezidențiale pentru persoane vârstnice, 3 unități de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, 2 centre de reabilitare pentru persoane cu dizabilități și 4 servicii de asistență comunitară. Conform mapării făcute de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, la nivelul GPT, doar populația peste 65 de ani cu nevoi severe este în număr de 1237 persoane (20220928_raport-mapare-persoane-varstnice.pdf).
În ce privește numărul elevilor înscriși în învățământul primar, inclusiv special, atât pentru ruralul din regiunea Nord-Vest, cât și pentru teritoriul Gal Poarta Transilvania se remarcă un trend descrescător, numărul acestora scăzând gradual de la un an la altul. Mai mult, se observă că valorile sunt relativ asemănătoare pentru ambele teritorii analizate, teritoriul Gal Poarta Transilvaniei situându-se sub media ruralului din regiune. La nivelul comunelor Bratca și Borod funcționează câte un liceu, care în perioada 2017-2021 au înregistrat scăderi continue a numărului de elevi. Astfel, în comuna Borod numărul a scăzut de la 106 în anul 2017, la 92 în anul 2021, iar în comuna Bratca a scăzut de la 246 de elevi în anul 2017, la 155 în anul 2022. În domeniul educațional sunt organizate sporadic activitățile nonformale pentru copii și activități recreative.
Există un important patrimoniul cultural material: Cetatea Armașului, Cetatea Bologa, Castrul Roman de la Bologa, Limesul Roman, Muzeul Octavian Goga, Muzeul de Artă Populară Ligia Alexandra Bodea, Biserica de lemn “Sfinții Arhangheli” din Fildu de Jos, Casa Lupuț – monument istoric ș.a. Patrimoniul imaterial are o caracteristică multiculturală, cu obiceiuri și tradiții specifice fiecărei etnii, cu meșteșuguri diverse, inclusiv un “TEZAUR UMAN VIU” în persoana meșterului popular Viorica Tripon.
Caracteristici demografice:
Se remarcă un trend ușor descendent pentru populația de la nivelul teritoriului acoperit de Gal Poarta Transilvaniei. Populația de pe teritoriul Gal Poarta Transilvaniei se află sub media rurală regională (Sursa: statistici.insse.ro). Populația existentă în teritoriul GAL POARTA TRANSILVANIEI este expusă fenomenului de îmbătrânire. Din totalul populației 21.01% reprezintă populația peste 65 de ani. Raportul de dependență demografică pentru teritoriul Gal Poarta Transilvaniei are o valoare de 52,21%, indicând o situație de dependență pentru aceste persoane. Problema legată de sporul natural negativ este mai stringentă decât cea de la nivelul ruralului din regiunea Nord-Vest. Sporul migratoriu este mai ridicat pentru comunele de pe teritoriul Gal Poarta Transilvaniei, decât media ruralului la nivelul regiunii Nord-Vest, urmând trendul general la nivel de regiune.
Analiza indicelui dezvoltării umane locale (IDUL) reflectă o dezvoltare a teritoriul Gal Poarta Transilvaniei, comparând valoarea din anul 2018 cu valoarea din anii 2002 sau 2011 (2002=19.03, 2011=23.69, 2018=46.10). La nivelul microregiunii există zone marginalizate în comunele: Borod, Bratca, Cizer, Fildu de Jos, Horoatu Crasnei, Plopiș și Sâg (sursa: www.academia.edu). Numărul persoanelor de gen masculin, pentru categoriile de vârstă cuprinse între 35-54 de ani, este mai crescut față de cel al persoanelor de gen feminin, cu toate că numărul total al persoanelor din cele două genuri este foarte echilibrat, valorile totale fiind egale, ceea ce indică și o distribuție relativă egală a genurilor la nivelul ruralului din regiunea Nord-Vest. Distribuția pe genuri este relativ echilibrată, dezechilibrele apărând la vârful piramidei, unde există mai multe persoane vârstnice de gen feminin.
Caracteristici sociale:
Conform datelor furnizate de recensământul 2021, populația este una multietnică, formată în principal de persoane de etnie română (80.63%), de persoanele de etnie romă (7.74%), de cele de etnie maghiară (3.19%) și de cele de etnie slovacă (2,85%) – sursa: www.recensamantromania.ro.
Analizând piramida vârstelor, se remarcă o formă extinsă pentru grupele de vârstă 45-49 de ani și 50-54 de ani, ceea ce indică o preponderență a populației apte de muncă. Forma piramidei indică o populație care va fi expusă fenomenului de îmbătrânire demografică, respectiv a depopulării, însă în prezent populația are o tendință demografică staționară, existând o populație cu o pondere mai redusă de tineri și o pondere mai ridicată de adulți și bătrâni. Din punct de vedere al distribuției pe genuri, există o ușoară preponderență a genului masculin, față de cel feminin.
La nivelul teritoriului GAL, conform comunicărilor de la școlile din teritoriu, au fost identificați peste 2800 de copii care se află în diferite situații de vulnerabilitate.
Caracteristici economice:
Numărul mediu de salariați are un trend ascendent pentru teritoriul subregional analizat (2017-243 salariați, 2021-271 salariați), însă media numărului de salariați de la nivelul Gal Poarta Transilvaniei este mai scăzută decât cea de la nivelul ruralului din regiune (2017- 320 salariați, 2021-355 salariați). Chiar dacă trendurile generale sunt similare, acestea s-au dezvoltat de-a lungul timpului asincron, neavând o linie clară de dezvoltare.
Atât la nivel regional cât și subregional se întâlnesc descreșteri în ceea ce privește numărul de șomeri, însă la nivelul teritoriului Gal Poarta Transilvaniei, numărul șomerilor este mai crescut față de cel de la nivelul ruralului din regiune (2022- media NV=42, media GPT=72).
În teritoriu, formarea profesională pe parcursul întregii vieți se află în stadiu incipient de manifestare, fapt ce reiese din gradul redus de participare la procesul de instruire.
Numărul de firme de pe teritoriul Gal Poarta Transilvaniei a crescut de la un an la altul, creșteri semnificative fiind întâlnite în anii 2020 (+50 firme) și anul 2021 (+78 firme). În anul 2021 în teritoriu erau înregistrate un total de 708 firme.
Economia locală este axată în cea mai mare parte pe servicii (346 firme) și comerț (140 firme). Sectorul agricol este cel mai puțin exploatat, fiind înregistrate în acest domeniu 49 de firme, urmat de industrie 71 firme și construcții 102 firme. În teritoriul GAL POARTA TRANSILVANIEI, există înregistrate mai multe forme asociative cum ar fi: cooperative agricole și asociații ale crescătorilor de bovine, dintre acestea două cooperative și o asociație a crescătorilor de bovine au început să se dezvolte cu ajutorul GAL-ului, iar una din domeniul legumicol a aderat la parteneriatul LEADER 2023-2027 cu scopul de a se dezvolta și a sprijini sectorul pe care îl reprezintă.
Media cifrei de afaceri în teritoriul GAL POARTA TRANSILVANIEI este cu mult sub media cifrei de afaceri la nivelul ruralului regiunii (GPT 2021 = 2.482.247,40 lei – NV 2021 = 6.428.823,70 lei). Media cifrei de afaceri la nivelul GPT este una cu creșteri și descreșteri pentru perioada analizată (2017= 2.690.112,20 lei ; 2018= 2.299.971,93 lei; 2019=2.469.828,48 lei; 2020= 2.251.891,54 lei și 2021= 2.482.247,40 lei. În valori reale, cifra de afaceri de la nivelul teritoriului Gal Poarta Transilvaniei a crescut relativ constant de-a lungul perioadei analizate, cu unele fluctuații, iar în anul 2021 a întâlnit cea mai mare valoare a acesteia (aproximativ 600.000.000 lei).
Valorile veniturilor proprii ale teritoriului acoperit de Gal Poarta Transilvaniei (2022= sub 3.500.000 lei) este situat sub media rural regională (2022= peste 4.000.000 lei) . Analizând ponderea veniturilor proprii din veniturile totale se constată o scădere a gradului de autonomie financiară a teritoriului Gal Poarta Transilvaniei, cu alte cuvinte autonomia financiară a comunelor din teritoriu a întâlnit o serie de probleme, care au afectat bugetul acestora.
Oferta de cazare turistică de pe teritoriul Gal Poarta Transilvaniei este una în dezvoltare, oferind posibilități de cazare în tabere de elevi și preșcolari (Sâg, Bratca și Bulz), în hoteluri (Bulz), hosteluri (Bratca), camping (Bulz), pensiuni agroturistice ((Almașu, Fildu de Jos, Horoatu Crasnei, Plopiș, Ciucea, Negreni, Poieni, Borod, Bulz, Bratca) și vile turistice (Poieni).